5 Monkeys

Desene pe nisip – Kseniya Simonova

Pasarica Paradisului

Pasarica Paradisului sau  Pasarica Albastra provine din Familia Paradisaeidae, din care fac parte cele mai impresionante si mai colorate pasarici din lume.

Aripile, partea inferioara a corpului si coada sunt de culoare albastra ciocul este ivoriu, picioarele cenusii, iar in jurul ochilor maronii prezinta niste inele albe. Paradisaea Rudolphi este o pasarica de dimensiuni medii, avand aproximativ 30 cm in lungime. Cea mai mica pasarica a paradisului este Cicinnurus Regius – Regele.

Pasarica vine tocmai din Papua Noua Guinee, raspandita in special in zonele montane, fiind descoperita de Carl Hunstein in anul 1884.

Pasaroii paradisului sunt poligami, curtandu-si pasaricile prin cantece de chemare ritmate si prin etalarea penajului, in timp ce stau atarnati de crengi cu capul in jos.

Pasaricile paradisului se hranesc cu fructe, pe care le gasesc din belsug in Noua Guinee. Din acest motiv, pasaroii au mai mult timp de cochetarie, dezvoltandu-si un penaj bogat cu care sa-si impresioneze partenerele.

Fiind o pasarica pretentioasa, traieste intr-o regiune limitata, iar pentru ca pe deasupra este si vanata, a fost clasificata ca specie protejata prin lege.

Via PasaricaTa

Miorita-violet

Pe-un picior de plai,

La Izvor, pe Splai,

Iată vin la vale

Pentru confruntare,

Două siluete

Mândre, violete.

Unul e Traian,

Baciul constăntean

Mergand pe furiş,

Şi privind cruciş.

Cu engleza “unsă”,

Si şuviţa tunsă.

Iar celălalt e,

Lider PSD.

Familist convins,

Prostănac distins,

Care bea şampanii

Când il bat duşmanii.

Se strânse Băselu’

Şi cu tot cartelu’

Şi se tot vorbiră

Şi se sfatuiră

Pe l-apus de soare

Fix la confruntare

In seara senină

Şi cu lună plină,

Să-i pună lui Geoană,

Sare drept pe rană.

Şi să-i dea incet

Flăcări violet.

Şi cum se gândiră

Indată porniră.

După doar o tură

Pe Geoană-l făcură

Una-cu-pamântu’,

Că s-a dus la Vântu..

Şi cu tot cu Crinu’

El pierdu scrutinu’

din popor =))

Noapte buna – 3D

Birdy Nam Nam – Violons

Autoanaliza vs. Spovedanie

Ai putea foarte bine sa te opresti . Ai putea sa analizezi tot ce ai realizat pana astazi, sa arunci o ultima privire catre trecut si sa alegi sa mergi mai departe.

Ai grija sa nu ramai prins de un moment din trecutul tau!

Din cand in cand vei simti nevoia sa repeti aceasta operatiune. Nu este nimic tragic in asta, daca respecti urmatoarea regula: “Cand te uiti in trecut, opreste-te la momentul in care ai mai facut acest lucru, fie ca a fost ieri, acum o luna ori chiar acum un an de zile”. De ce? Pentru ca de fiecare data cand privesti in trecut iti analizezi deciziile. Nu incerca sa modifici ceea ce ai facut acum cativa ani. Iti consumi energia si iti pierzi increderea in propria persoana. Prin metoda propusa de mine, vei ajunge sa-ti imbunatatesti ultima “imbunatatire”, devenind astfel beneficiarul unui update/upgrade continuu. Plecand de la informatii recente, analiza va avea un rezultat mult mai benefic. Nu iti vei pune sute de intrebari, ci una singura: “Cum schimb asta?”. Asa vei castiga timp si vei merge mai departe.

Spovedeste-te!

Poti asemana foarte usor acest proces cu Spovedania. De fiecare data cand mergi sa te spovedesti, preotul iti cere sa ii spui ce ai facut de la ultima marturisire a pacatelor pana in acel moment. Sfanta Taina are rolul de a te elibera de tot ce iti apasa pe suflet. Chiar daca nu ai mai facut-o pana acum, nu-i nimic, mai bine mai tarziu decat niciodata. Incearca! Trairile momentului sunt unice, indiferent daca esti credincios ori ba. Cum? Credinciosii vor experimenta mai mult trairile spirituale, iar ateii (cum le place lor sa se numeasca), vor experimenta trairile psihice.

Actul in sine.

Esti in fata unui strain, pregatit sa iti asculte toate problemele, greselile si ambitiile, fara a-ti putea afecta in vreun fel  integritatea. Tot ce vei primi, va fi un sfat (sau mai multe), pe care ar fi pacat sa nu il(le) asculti cu atentie. Deciziile tot tu le vei lua, nimeni altcineva. Daca ti-e teama ca s-ar putea afla ceva “grav” despre tine, mergi in varf de munte, la cea mai indepartata manastire. Repet: trairile sunt unice!

Revenind, cerinta religiei de a nu repeta pacatele marturisite anterior are o logica simpla: credinta te-a ajutat sa “te curatesti” prin puterea cuvantului tau. Te-ai cait, ti-ai recunoscut punctele slabe si abaterile de la o viata spiritual-sanatoasa/morala si ai ales sa mergi mai departe. Ti-ai propus ca de acum inainte sa schimbi ceva, iar sinceritatea (si sfatul celui din fata ta) te ajuta sa iei decizii exacte. Repetarea marturisirii greselilor dovedeste lipsa ta de credinta, de incredere in “dialogul” cu divinitatea, dar si in propria persoana.

Analiza aceluiasi trecut!

Sfatul de a nu privi in trecut mai mult decat este necesar are la baza o logica asemanatoare: schimba doar trecutul recent, nu “toata istoria ta”. Ea se schimba automat.

Cand iei o decizie, nu ai de unde sa stii daca va fi buna sau rea. Din moment ce ai ales un drum, mergi mai departe. Schimba directia doar daca este imperativ necesar. Ai incredere in tine!

Exceptiile jocului!

Cum orice regula are exceptii, la spovedanie “poti” marturisi doar pacatele repetate in perioada dintre cele 2 momente: ultima “infatisare” si prezent.

Deasemenea, priveste adanc in trecut doar daca repeti o greseala. E clar ca ceva nu a functionat de la bun-inceput. Ia o decizie si revino la prezent!Aplica si vezi ce se intampla! Analiza trebuie sa o faci punctual, fara abateri ce te pot agata si trage inapoi.

“Omul din greseli invata”

Aceasta vorba de duh este cat se poate de adevarata si se aplica doar la cei ce constientizeaza si isi asuma greselile. De ce? Pentru ca asumandu-ti-le, constiinta iti va dicta, in viitor, sa le eviti. Mai exact, fiecare decizie are impact asupra mentalitatii tale. Doar de tine depinde daca iti “construiesti” o mentalitate puternica si sanatoasa, ori ba.

Mic exercitiu:

Daca reusesti sa privesti in trecut, la greselile repetate, ai sa observi ca “rezultatele” esecului repetat sunt diferite. Prima data poate ca a fost “dezastruos”. In repetitie ai sa observi ca te-ai schimbat. Ti-ai propus sa eviti si totusi ai gresit din nou, dar ai avut grija, involuntar, ca rezultatul sa nu fie la fel de rau. Asta, sau faptul ca perceptia ta asupra acelui esec s-a schimbat si nu te mai afecteaza in acelasi mod. Ai evoluat!

Iti permiti sa gresesti!

Fie ca vrei sa te convingi de decizia luata, fie esti “masochist”, iti permiti sa repeti o greseala. De cele mai multe ori te lasi influentat de “stiinta” celor din jurul tau. Fiecare decizie pe care o iei vine cu “un kilogram de teama(de nereusita)”. Prietenii/rudele/colegii iti hranesc teama, pentru ca iti simt slabiciunile. Atunci imbratisezi esecul si il astepti, fara a misca un deget, macar.

Toata lumea greseste!

Nu uita ca nimic nu e perfect. Cu totii gresim. Diferentele apar intre cei ce raman “jos” si cei ce aleg “sa se ridice”. De fiecare data cand te izbesti de “peretele insuccesului”, treci prin el, sau ocoleste-l si mergi mai departe! O alta vorba mare zice: “Omul cat traieste invata!” – din experientele traite, si placute si mai putin placute.

Greseala e o unealta!

“Pentru ca te ajuta in formare, greseala poate fi privita ca o unealta, pe care trebuie sa inveti sa o folosesti constructiv”.

P.S.: Intoarce-te in trecutul recent!

%d bloggers like this: